Creierul uman cantareste doar 2% din greutatea totala a corpului, insa acesta este mare consumator de energie, pana la 20% din totalul energiei utilizata de corp, chiar si in starea de repaus. Creierul se implica in toate procesele noastre vitale, de la gandire, memorie, procesare senzoriala pana la controlul miscarilor si mentinerea homeostazei. Toate activitatile cerebrale se realizeaza prin reteaua de neuroni interconectati prin sinapse. Performanta cerebrala si coeficientul de inteligenta IQ sunt datorate numarului acestor sinapse. Studiile arata ca pierdem aproximativ un neuron pe secunda, dar chiar si asa, creierul nostru ar putea sa ne sustina pentru aproximativ 300 de ani. Dar de ce nu traim 300 de ani? Pentru ca exista o multime de factori care altereaza sanatatea creierului.

Omul foloseste doar 10-15% din capacitatea creierului sau si doar unele persoane cu o inteligenta sclipitoare isi pot utiliza creierul pana la 20-25%. Totusi, nivelul de utilizare cerebrala are un cost si anume epuizarea. De aceea mentinerea sanatatii creierului ar trebui sa fie importanta pentru fiecare dintre noi.

Un neuron puternic poate detine pana la 10 000 de sinapse. Creierul uman proceseaza zilnic informatii atat din interiorul corpului, cat si din lumea exterioara. Cu cat numarul sinapselor este mai mare, cu atat se considera ca persoana respectiva are un IQ mai ridicat.

Aria Broca a creierului este responsabila pentru controlul muschilor limbii, buzelor, maxilarului si laringelui atunci cand articulam cuvintele, cat si de dirijarea cuvintelor care apar in urma gandurilor  si intentiilor noastre. Daca aceasta zona a creierului este afectata, de exemplu in cazul unui AVC, persoana poate avea dificultati in vorbire, chiar daca intelege ceea ce vrea sa spuna. Neurotransmitatorii sunt niste substante chimice care joaca un rol vital in transmiterea semnalelor de la un neuron la altul. Ei pot deschide sau inchide anumite canale de comunicare. De exemplu, serotonina, denumita hormonul fericirii, este un neurotransmitator care regleaza starea de bine si fericirea unei persoane. Nivelele scazute din acesta au fost asociate cu depresia si anxietatea. Un alt neurotransmitator important este dopamina, responsabila de motivare, placere si reglarea miscarilor. Un alt exemplu ar fi acetilcolina care este vitala pentru procesele de invatare si memorie si pentru activarea functiilor motorii.

De aceea, modul in care traim, ce mancam, cat de mult ne odihnim, cum gestionam stresul, toate au impact puternic asupra creierului. De exemplu, se stie ca exercitiile fizice regulate au capacitatea de a creste nivelul de serotonina si dopamina, ceea ce ne imbunatateste starea de spirit si motivatia. La fel cum, o dieta bogata in nutrienti poate influenta productia de neurotransmitatori. Alimentele bogate in triptofan, cresc nivelul de serotonina – deci mancati nuci, banane sau produse lactate. Antioxidantii previn deteriorarea celulare – deci consumati fructe si legume multe.

Pentru a evita distrugerea neuronala in masa avem nevoie de odihna si somn care joaca un rol crucial pentru functionarea optima a creierului. Chiar daca stimulentele cum ar fi cafeaua pot oferi un impuls temporar de alerta, ele nu pot inlocui nevoia creierului de odihna si recuperare. Un ritm natural al creierului este numit de stiinta ciclu cicardian. Acesta reprezinta ceasul biologic intern al corpului care regleaza ciclul somn – veghe. Acesta este influentat pe parcursul celor 24 de ore de lumina si intuneric, iar alinierea la acest ritm mentine temperatura corporala, secretia de hormoni, ciclurile de somn si alimentatie. Daca ritmurile cicardiene sunt armonizate, simtim o stare de bine si ca functionam eficient. In timpul noptii creierul semnaleaza eliberarea de melatonina, un hormon care favorizeaza somnul, iar in timpul zilei, nivelul crescut de lumina inhiba productia de melatonina, facilitand starea de vigilenta. Pe termen lung, daca acest ritm este dereglat, cum este in cazul persoanelor care calatoresc mult si trebuie sa schimbe des fusul orar sau persoanelor care lucreaza pe timp de noapte, apar probleme de sanatate cum ar fi obezitatea, diabetul, depresia, scaderea performatei cognitive, modificari ale starii de spirit.

Chiar si in timpul somnului, sunt anumite regiuni ale creierului care lucreaza asiduu, se ocupa de digestie, de respiratie, de bataile regulate ale inimii, are grija de sistemul endocrin si de productia hormonilor.

Spre deosebire de alte organe, creierul nu are o capacitate mare de regenerare. Din acest motiv, pierderile de celule nervoase contribuie la un declin cognitiv observat adesea la varstnici, precum uitarea sau confuzia. Stresul cronic, de exemplu, a fost asociat cu o scadere a productiei de noi neuroni.

Creierul nostru se adapteaza si evolueaza in functie de experientele acumulate si de modul in care interactionam cu lumea inconjuratoare. Memoria trebuie exersata, iar in acest sens, repetitia, educatia, memorizarea, deprinderea de noi abilitati, cunostinte sau hobby-uri ne ajuta sa ne crestem intelectul. Pentru copiii mici, incurajarea activitatii fizice, lectura, desenul, muzica sunt esentiale pentru dezvoltarea creierului. La fel ca muschii corpului, creierul are nevoie de antrenament pentru a ramane agil si sanatos.

Calatoriile si vacantele care ne ajuta sa acumulam amintiri nu fac decat sa ne imbogateasca felxibilitatea cognitiva si creativitatea. Socializarea cu prietenii, participarea la evenimente sociale, colaborarea cu oameni din domenii diferite ajuta creierul sa invete sa se adapteze la situatii noi, crescandu-ne capacitatea de a face fata schimbarilor si provocarilor vietii.

Boala Alzheimer

Aceasta boala afecteaza cu preponderenta persoanele trecute de varsta de 65 de ani si consta in deteriorarea memoriei. Ca simptome ale acestei boli avem izolarea, schimbarile comportamentale, lipsa de interes pentru orice, uitarea lucrurilor, neglijarea propriei persoane, alimentatia deficitara. La pacientii cu aceasta boala, scade volumul creierului, celulele nervoase inceteaza sa mai comunice eficient, iar transmiterea informatiilor se desfasoara confuz si haotic. Din pacate, numarul de cazuri a crescut la nivel global si face din ce in ce mai multe victime in mod particular in randul femeilor care nu mai beneficiaza de protectia estrogenului odata ajunse la menopauza.

Studiile au constatat faptul ca, in tarile nordice, cum ar fi Danemarca, populatia este mult mai depresiva decat in cele din zona mediteraniana, cum ar fi Italia sau Spania. Ce diferentiaza aceste locuri? Binenteles ca dieta bogata in legume verzi si ulei de masline, obiceiurile zilnice de petrecere a timpului in aer liber, exercitiile fizice si plimbarile, interactiunea sociala.

Factorul genetic joaca si el un rol important. Exista o proteina specifica care se transmite ereditar si care se activeaza in situatii de stres extrem. Pe langa acesta, varsta peste 65 de ani, obezitatea, diabetul, hipertensiunea arteriala, afectiunile infectioase si inflamatorii, precum traumatismele cranio-cerebrale, epuizarea hormonala.

Recunoasterea din timp a semnelor acestei boli este esentiala pentru prevenirea sau incetinirea agravarii ei. Semne si simptome de urmarit:

• Pierderi de memorie care afecteaza activitatea cotidiana
• Dificultati in planificarea sau rezolvarea problemelor
• Pierderea notiunii timpului ori confuzia de a nu mai sti cum ai ajuns intrun anumit loc
• Probleme in ati gasi cuvintele in conversatii orale sau in scris
• Izolare sociala
• Schimbari de dispozitie, confuzie, suspiciune, depresie, frica sau anxietate
• Scaderea capacitatii de a lua decizii

Datorita tehnologiei moderne (RMN), este posibil acum sa se identifice din timp modificari in creier. O abordare in aceasta faza preliminara, ar fi modificarea conditiilor de trai, schimbare de mediu si orintarea spre statul in natura, o alimentatie sanatoasa. Nu ajuta numai medicatia, dar fiecare etapa a bolii necesita o abordare diferita in ceea ce priveste ingrijirea si tratamentul. Din pacate, in prezent, aceasta boala nu este vindecabila.

Hrana sanatoasa pentru un creier sanatos

Printre alimentele benefice se numara: nucile, mango, morcovii, avocado, spanac, usturoiul, acesta din urma fiind extrem de benefic asupra vaselor de sange. Pe langa acestea, putem consuma si masline, patrunjel, busuioc, brocoli, seminte de dovleac, carnea de curcan si pestele slab, cat mai multe salate si frunze verzi. Ceaiul verde si cafeaua, daca sunt consumate cu moderatie, sustin sanatatea cerebrala. Apa, mai ales cea alcalina, este extrem de benefica.

Poluarea are un efect devastator asupra functionarii creierului. De aceea, este important sa facem tot posibilul sa traim intr-un mediu cu aer curat.

Prin activitatea fizica, putem preveni sau intarzia aceste boli ale creierului precum Parkinson, Alzheimer sau diverse forme de dementa. Activitatea fizica poate sa insemne de la mersul pe jos pana la alergat, inot, sporturi de toate felurile. Important este sa alegem acea forma de activitate fizica pe care o putem practica regulat.

Scrisul de mana se pare ca ar fi un bun exercitiu pentru mentinerea sanatatii mintale. Atunci cand scriem de mana, se creaza o conexiune intre mana, ochi, creier si suflet, asa cum spunea filozoful si matematicianul Rene Descartes...Scrisul de mana creste IQ-ul. De aceea, in scoli, scrisul de mana nu a fost inlocuit de catre tehnologie.

Lectura stimuleaza creierul avand beneficii profunde. Transformarea literelor si cuvintelor in semnificatii si idei conecteaza noile informatii cu cele deja detinute, stimuleaza imaginatia si creativitatea, mentine agilitatea activitatii neuronale. 

Integrarea muzicii in viata de zi cu zi este terapie pentru sanatatea mintala si fizica a unei persoane. Muzica are puterea de a influenta starea de bine, emotiile si functiile cerebrale.

Socializarea imbunatateste sanatatea emotionala, meditatia, rugaciunea, participarea la slujbe religioase confera un sens si amelioreaza simptomele depresive.

Animalele de companie amelioreaza sentimentul de singuratate. Se stie de delfinoterapie care ajuta copiii in diverse probleme neurologice, inclusiv sindromul Down. S-a demonstrat si ca terapia cu cai ajuta la imbunatatirea echilibrului, dezvoltarea abilitatilor motorii si intarirea musculaturii.

Fumatul si alcoolul sunt elemente negative care duc la o proasta oxigenare a creierului, crescand riscul de accidente vasculare cerebrale, intoxifica celulele nervoase, deterioreaza si distrug neuronii, anumite regiuni din creier se pot atrofia.

Articole din această categorie