În corpul uman se găsesc peste 5000 de enzime, care creează reacții diferite. Putem spune că fiecare acțiune din corpul nostru este controlată de către enzime, și totuși știm atât de puține lucruri despre ele. Producem aceste enzime diferite pornind de la o enzimă-sursă care este cel mai probabil într-o cantitate limitată. Dacă epuizăm aceste enzime-sursă, ele nu vor mai fi într-o cantitate suficientă pentru a repara celulele și astfel, cu timpul, apar cancerul și alte boli degenerative.

Regimul alimentar foarte strict, bogat în enzime, alimente non-toxice și apa pura sunt cheia. Ne naștem cu o cantitate limitată din aceasta enzimă-sursă care nu ar trebui risipită în lupta cu toxinele, cu alimentele nesănătoase, cu proasta eliminare a reziduurilor sau cu stresul. De ce vorbim și despre stres? Pentru că cercetatorii au constatat faptul că un influx puternic de energie emoțională pozitivă, cum ar fi aceea provenind din iubire, râs, bucurie, poate stimula ADN-ul nostru să producă o cascadă de enzimă-minune sau enzimă-sursă care acționează în repararea celulelor. Se pare că făcând ceea ce ne place, apreciind bucuriile simple ale vieții, dedicând timp unei pasiuni, făcând dragoste, distrându-ne, cu alte cuvinte o viață cu puțin stres ar fi metoda prin care punem în mișcare factorul enzimatic, mai degrabă decât prin respectarea habotnică a unui regim alimentar.

În concluzie, ce trebuie făcut zi de zi, ce să mâncăm și ce suplimente și enzime să luăm pentru a susține enzimele miraculoase și sănătatea?

Noțiunea de enzimă este un termen generic pentru un catalizator puternic ce este produs în interiorul celulelor vii. Oriunde există viață, există și enzimele.

Sănătatea pe termen lung este rezultatul unor atitudini și obiceiuri sănătoase. Chiar și persoanele care se consideră sănătoase sunt adesea marcate de probleme cum ar fi o constipație sau diaree cronică sau insomnie cronică sau umeri anchilozați sau gât înțepenit. Toate acestea sunt semnale pe care ni le trimite organismul pe care nu trebuie să le trecem sub tăcere pentru că riscăm ca acestea să evolueze într-o boală mai serioasă. Speranța de viață a crescut spectaculos și asta datorită evoluției medicinii. Industria serviciilor medicale și cea a exercițiilor fizice au o piață imensă.

Să ne oprim un pic la consumul de carne. Aportul sporit de proteine animale din alimentația copiilor noștri a dus la o creștere rapidă și la o maturizare timpurie? Cu alte cuvinte, consumul de carne accelerează creșterea, dar și procesul de îmbătrânire...Cum așa? S-a dovedit că:

• toxinele din carne produc celule canceroase
• proteinele pot cauza reacții alergice dacă ne gândim la rezultatul consumului de lapte sau de ouă
• proteinele în exces solicită ficatul și rinichii – ele se descompun și sunt eliminate prin urină
• un aport exagerat de proteine produce deficiență de calciu și duce la osteoporoză
• proteinele în exces pot conduce la pierderea energiei – digerarea cere cantități mari de energie
•  proteinele în exces pot contribui la sindromul deficitului de atenție la copii – proteinele animale și zahărul necesită cantități sporite de calciu și magneziu, iar deficiența acestora va irita sistemul nervos.

A renunța la carne pune multă presiune pe individ. Dacă ne-am face o ecografie abdominală și o colonoscopie înainte și după renunțarea la carne, am înțelege mult mai bine cât de mult ne distruge carnea intestinele. Carnea nu conține fibre, ci doar grăsime și colesterol, iar pereții colonului devin mai groși și mai rigizi. Din acest motiv, eliminarea devine mai grea, iar în colon se acumulează scaun stagnant care se agață de pereții colonului, producând toxine și cauzând mutații genetice în celule și formarea de polipi care cresc și în ultimă instanță pot deveni canceroși.

Enzimele digestive sunt niște suplimente extrem de populare în America. Ele se pot cumpăra cu ușurință de la magazinele de alimentație sănătoasă și de la supermarketuri. Dacă ai probleme cu stomacul, înainte de a-ți administra alte medicamente, se poate începe cu suplimente enzimatice digestive care vor atenua în mod sigur simptomele.

In corpul uman există doua zone cu aciditate crescută. Acelea sunt stomacul și vaginul. Cand faci baie sau sex, o mulțime de bacterii intră în vagin, iar acesta produce acizi puternici pentru a le anihila. Atunci când manânci, de la o singură masă, în stomac intră între 300-400 de miliarde de bacterii, acidul gastric având rolul de a le omorî.

De aceea, daca te plângi de aciditate la stomac, nu este indicat să suprimi secreția de acizi prin administrarea unor medicamente care au acest rol. Dacă bacteriile nu sunt omorâte de acid, acestea produc toxine puternice și ajung în intestine unde produc diaree sau diverse boli. Persoanele care își micșorează stomacul fie datorită unor afecțiuni, fie din motive estetice, devin anemice pentru că stomacul nu mai secretă acizii necesari pentru ca fierul să fie absorbit în organism. Sistemul imunitar slăbește și el dacă echilibrul bacterian din stomac este distrus. Dacă secrețiile digestive nu sunt suficiente, hrana nedigerată ajunge direct în intestine. Temperatura din interiorul colonului este de 37 de grade Celsius, iar mâncarea va fermenta în colon, mărind numarul de bacterii rele și slăbind sistemul imunitar.

Dacă înțelegi cauza arsurilor sau a balonărilor, poți să o previi cu puțină precauție. Arsurile apar când acidul din stomac urcă în esofag. Și acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori când mănânci prea mult. Arsurile sunt foarte neplăcute și te îndeamnă să recurgi la medicamente antiacide. Cum poți preveni ca acidul din stomac să refuleze în esofag? În primul rând prin a te abține de a mânca sau a bea prea mult și prin a reduce consumul de tutun, cafea și alcool. Un alt lucru important este să te obișnuiești de a termina masa de seară cu 4-5 ore înainte de a te culca pentru ca stomacul să fie gol în timpul somnului.

De aceea, e bine să ne învățăm să nu luăm cu nonsalanță medicamente.

Corpul uman este un organism foarte complex, cu un echilibru delicat, iar milioanele de celule care îl constituie sunt permanent înlocuite cu celule noi. Aceste noi celule sunt create din apa și hrana pe care le consumăm zilnic. Sistemul nostru gastrointestinal care absoarbe hrana și apa devine deci partea cea mai importantă a corpului nostru. De aceea, calitatea apei și a hranei ne determină sănătatea.

Dacă reanalizăm ceea ce este considerat a fi bun în materie de alimentație și de digestie, vom ajunge la alte concluzii. Să luam de exemplu alimentația considerată bună pentru bolnavi, supa de pui sau pâinea albă și pudingul pentru bolnavii de ulcer...daca ești spitalizat în Japonia, vei primi o fiertură de orez. Puțini doctori știu că pacienții, chiar dacă au avut o operație de stomac, pot degusta o masă obișnuită. Daca ar înțelege toți cum funcționează enzimele, fierturile ar putea fi înlocuite cu hrană neprelucrată care iți cere să mesteci serios. Enzimele digestive din salivă se amestecă cu hrana in procesul de masticație și îmbunătățesc digestia, spre deosebire de fierturi. Dacă mestecăm bine fiecare îmbucătura, vom avea o digestie mai bună!

Cauzele necunoscute ale bolilor stau în preferințele alimentare și în zestrea genetică

Orice persoană care ajunge la consultul unui medic ar trebui să fie întrebată despre preferințele sale alimentare. Este foarte important să știm când și ce mâncăm frecvent. Urmărind istoria alimentară a unui pacient bolnav de cancer, vom observa că acesta are un regim care constă în principal din proteine animale și lactate (carne, pește, ouă, lapte). Iar situația colonului unor pacienți bolnavi de cancer este și ea problematică, fără excepție.

Pentru a consuma alimente care să conțină cât mai multe enzime, alimentele (fructe, legume, carne) trebuie să fie cât mai proaspete. Omul consumă foarte multe alimente care sunt fierte, coapte, prăjite, fripte, iar enzimele se pierd la căldură. Totuși, de unde vin strămoșii noștri și obiceiurile lor alimentare ne fac să fim mai rezistenți la anumite tipuri de alimente. Dacă grecii consumă de 6000 de ani măsline și ulei de măsline, japonezii au început să consume alimente prăjite de 200 de ani. Aceste deosebiri genetice în cultura alimentară determină dacă vei avea sau nu un sistem digestiv capabil să digere anumite alimente. Mulți japonezi se plâng de dureri în partea superioara a stomacului, fără a avea ulcer sau gastrită, dar consuma multe alimente prăjite. Dacă ne uităm la americani, puțini dintre ei au probleme la pancreas tocmai pentru că au o altă moștenire genetică. Important pentru noi toți este să reducem cantitatea acestor mese cu alimente prăjite la cel mult o dată pe lună. Iar atunci cand consumi o astfel de masă, măcar nu uita să mesteci adecvat pentru ca, amestecând partea uleioasă cu saliva, să neutralizezi într-o oarecare măsura acizii grași nesaturați.

Ca o recomandare, produsele animale cum ar fi carnea, peștele, produsele lactate și ouăle ar trebui să reprezinte doar 15% din caloriile consumate într-o zi. Necesarul de proteine al unei persoane este de 1 gram per kilogram de greutate corporala. Cu alte cuvinte, daca un om cântărește 60 de kilograme, îi sunt suficiente 60 de grame de proteine de origine animala. Studiile arată însă faptul că, mai ales barbatii, dar și femeile depășesc zilnic această proporție. Proteinele consumate în exces vor fi eliminate și prin urină, dar până la a ajunge acolo, fac multe pagube organismului. Cum funcționează totul? Proteinele în exces sunt convertite în aminoacizi care sunt descompuși mai departe în ficat, după care vor circula liber prin fluxul sanguin. Sângele devine mai acid și cantități mari de calciu sunt extrase din oase și dinți pentru a neutraliza acizii. Calciul și sângele oxidat sunt apoi filtrate prin rinichi, iar proteinele în exces for fi expulzate, alături de o mare cantitate de calciu și de apă. Și, cu siguranță, cantități mari de enzime vor fi consumate prin acest proces.

Peștele este mai benefic pentru corpul uman decat celelale animale

Temperatura corporală a unei vaci, a unui porc sau a unei păsări este între 38,5 si 40 de grade Celsius. O găină are 41,5 grade Celsius. Atunci când grăsimea acestor animale intră în corpul uman, ea devine lipicioasă și se întărește și va îngroșa sângele care va curge mai lent, acesta devenind stagnant și provocând cheaguri de sânge.

Spre deosebire de acestea, peștele este un animal cu sânge rece, temperatura lui în condiții normale fiind mult mai redusă decât cea a corpului uman. Când grăsimea de pește intră în corpul uman, ea se va topi și va deveni mai fluidă. Uleiul de pește, pe masură ce intră în fluxul sanguin uman, va face sângele mai fluid, micșorând concentrația colesterolului rău din sânge.

Peștele cu carne albă este considerat în general mai bun pentru sănătate decât cel cu carne roșie, acesta din urmă oxidându-se mai rapid datorită concentrației mari de fier, cum este tonul, de exemplu. Carnea roșie de pește se va oxida, practic, pe loc, îndată ce este transformată în file și expusă la aer. Fierul din această carne va deveni oxid feros care produce mai mult rău decat bine în organism, amplificând anemia. Daca totuși mâncăm ton, ar fii bine să înlăturăm porțiunea care a fost expusă la aer și s-a oxidat. În anumite zone există și metode de gătit în care suprafața peștelui este rapid uscată, împiedicând astfel oxidarea, iar stratul exterior al peștelui astfel uscat protejează restul cărnii de oxidare. Chiar și așa, fiind proteină animală, trebuie consumat cu moderație.

Limitarea consumului de proteine animale nu înseamnă și înlăturarea lor. Consumul unui procent de 15% zilnic are și efectele sale benefice cu aport de aminoacizi esențiali. Totuși, restul de 85% ar trebui să provină din grăunțe, cereale, legume, ciuperci, fructe și plante marine, toate având conținut bogat în aminoacizi. Algele marine conțin 37% proteine, soia este foarte bogată în aminoacizi și se digeră mai rapid. Recomandarea este să ne concentrăm pe o alimentație bazată pe proteine din plante și să o suplimentăm ocazional cu pește, chiar dacă nu există plantă descoperită în acest moment care să conțină toți aminoacizii esențiali. De aceea, alimentele vegetale trebuie combinate cu măiestrie. Dacă combinăm cerealele ca aliment principal cu salata și supa de legume vom obține suficienți aminoacizi esențiali.

Orezul brun la care adaugăm alte tipuri de cereale precum fulgii de orz, meiul, hrișca, quinoa, fulgii de ovăz, ovăzul integral și bulgur, amestecate în diverse combinații pot reprezenta o masă foarte echilibrată. Cumpărați orez în pungi vidate pentru a evita expunerea la aer și oxidarea. Sămânța de orez este învelită într-o coajă. Dacă înlăturăm aceasta coajă, se obține orezul brun. Atunci când se înlătură și straturile maronii se ajunge la germenul alb al orezului. Realitatea este că, deși acesta este mult mai bun la gust, este un orez mort, din care s-au înlăturat cele mai importante componente. Orezul bun este o hrană vie, care poate germina dacă este scufundat în apă. Semințele plantelor conțin enzime pentru ca planta să poată germina. Toate acestea conțin proteine, carbohidrați, grăsimi, fibre alimentare, vitaminele B1, E și minerale cum ar fi fierul și fosforul. Orezul alb are doar un sfert din calitatea orezului brun. Mulți spun că e greu să gatești orezul brun, dar au apărut pe piață diverse aparate cu care se prepară foarte ușor. Și grâul este bun dacă este nerafinat...consumați pâine și paste numai din făină integrală.

Per total, cerealele și semințele ar trebui să fie 50%, legumele și fructele 35-40%, iar carnea 10-15%.

Corpul uman este astfel constituit încât secretă cu atât mai multă salivă cu cât mesteci mai mult, iar când aceasta se amesteca cu secrețiile acide din stomac și cu bila, procesul de digestie decurge lin. Astfel, dacă nu mesteci temeinic, cea mai mare parte a mâncării se va elimina fără a fi absorbită.

Mestecatul adecvat este bun și pentru cei care vor să piardă din greutate pentru că prelungește timpul în care se consumă hrana, va apărea senzația de sațietate și astfel vei simți nevoia naturala de a mânca mai puțin.

Deși există cercetători care ne îndeamă să consumăm alimentele în starea lor primară, crude, suntem oameni, iar hrana reprezintă și o sursă de plăcere. Nu trebuie să uităm de bucuria de a mânca alimente cu gust.

Să cumperi alimente proaspete care au fost crescute fără chimicale reprezintă un cost serios.

Factorii genetici sunt și ei o cauza a bolilor, dar preferința pentru anumite alimente, metode de a găti, stilul de viață pe care le moștenim de la străbunii noștri pot conduce la boală. Nu este o soluție nici să ne lăsăm hrana în seama restaurantelor. Obiceiurile noastre, însă, pot fi schimbate cu ceva efort.

Un alt obicei bun este de a consuma 500 de ml de apă cu o ora înainte de fiecare masă. Corpul uman este constituit în principal din apă. Este foarte important ca organismul uman să fie aprovizionat cu apă atât cât trebuie și de calitate bună. Apa este transportată la celulele din tot corpul prin intermediul vaselor sanguine. Mai multă apă înseamnă o curgere a sângelui mai bună, un metabolism eficient, scăderea nivelului colesterolului și trigliceridelor din corp. Dacă vei consuma prea multa apă înainte de masă, stomacul va fi plin și vei mânca mai puțin. Dacă bei apă în timpul mesei, apa va dilua enzimele digestive, facând dificilă digerarea și absorbirea hranei. Atunci când este momentul potrivit să bei apă? Cel mai bine este să bei apa dimineața la trezire, iar apoi cu o oră înainte de fiecare masă. Dacă este numai apă, aceasta se va deplasa din stomac în intestin în 30 de minute și nu va afecta nici digestia, nici absorbția.

Deci, cum trebuie băută apa?

• 13 căni îndată după trezire dimineața
• 23 căni cu o oră înainte de prânz
• 23 cani cu o oră înainte de cină

Evident că vara avem nevoie de mai multă apă, mai ales cei care transpiră abundent. Cantitatea de apă de care are nevoie o persoană depinde și de greutatea sa corporală. Daca vei consuma apă și se produce diaree, atunci trebuie să micșorezi cantitatea.

Apa, pe lângă că îmbunatațește curgerea sângelui și metabolismul, activeaza flora bacteriană și enzimele din intestin, ajutând la eliminarea mai rapidă a reziduurilor și toxinelor. Apa îmbunătățește și sistemul imunitar. Apa este foarte importantă pentru purificare, filtrare și transport. Apa aduce hrană celulelor organismului și tot ea preia reziduurile. Pentru a elimina tot ce este rău din organism, avem nevoie de apă care să transporte și să ajute la evacuare. Evident că apa astfel eliminată trebuie compensată cu un consum de apă care să păstreze acest echilibru. Atunci când consumăm alte fluide decât apă, nu efectuam o hidratare a corpului.

Fructele proaspete care abundă în enzime se digeră bine, iar dacă le consumi cu 30 de minute înainte de masa principala, ajută la funcțiile sistemului gastrointestinal și măresc nivelul zaharului din sânge, împiedicându-te astfel să mănânci prea mult. Chiar și în timpul mesei, dacă mănânci alimente care nu au fost gătite, cum ar fi salata, digestia se va îmbunătăți. Este și motivul pentru care salata se servește prima la masă, iar proteinele animale și carnea sunt servite ca fel principal. Legumele fierte își pierd enzimele și de aceea este preferabil să fie trecute prin aburi doar câteva minute.

După masa de prânz, fă-ți un obicei sănătos în a dormi 20-30 de minute. O odihnă scurtă îi permite organismului să se echilibreze.

Articole din această categorie