M-am gandit ca e momentul sa ne observam copiii dintr-o alta perspectiva. Stiu ca poate te doare daca ai visat sa semene cu tine sau sa fie de nota zece mereu sau sa aiba aptitudini muzicale la fel ca tatal sau…Dar cum putem observa inteligenta propriilor copii, in afara unei inteligente care sa fie cuantificata prin notele de la scoala sau prin lipsa unor abilitati care se afla dincolo de majoritatea elevilor de la scoala? Ce valoare ii putem acorda analizand ce face el cu adevarat cu cea mai mare placere? Suntem capabili sa intelegem faptul ca el poate nu citeste la fel de repede ca unii dintre colegii lui? Suntem in stare sa acceptam ca nu toti copiii sunt in stare sa invete ceva in acelasi mod si in acelasi moment?

Asa am inceput eu. Prin a-mi pune intrebari.

Care este activitatea lui preferata la scoala? Am observat ca, de-a lungul anilor, acolo unde a fost incurajat si laudat, s-a implicat mai mult si a prins curaj. Faptul ca profesoara de limba romana l-a felicitat pentru un eseu, i-a dat aripi sa iubeasca romana si mai mult si sa continue sa fie si mai liber, dar si mai bun. Pe langa asta, este sef de echipa in clubul de dansuri al scolii si danseaza ori de cate ori are ocazia.

Care este activitatea lui preferata acasa? Aici este simplu. Cel mai mult iubeste interactiunea prin chat sau pe diverse jocuri online cu copiii. Este mereu conducator de idei noi, este hazliu, face glume bune. Care este activitatea lui preferata afara? Ii plac foarte mult sporturile, sa mearga pe bicicleta, pe role, sa inoate, sa mearga pe skateboard, sa patineze si sa skieze.

Ce stie sa faca foarte bine la scoala/acasa si afara? La scoala isi face foarte bine temele la limba engleza. Acasa spala cel mai bine cainele pentru ca are cea mai mare grija sa nu il streseze sub dus, sa nu ii intre apa in ochisori si in urechi. In afara de scoala si acasa, exceleaza, fiind printre cei mai buni la desen grafic.

Care sunt activitatile unde are dificultati? Nu-i place sa invete lectiile de geografie sau istorie. Acasa nu ii place sa se implice in treburile casnice. Afara nu-i place sa iasa fara un scop. El trebuie sa stie de dinainte unde merge, de ce, cu cine se intalneste, ce vom face acolo.

Ce este foarte dificil pentru el la scoala? Nu-i place sa se implice la ore, are o dificultate in a raspunde daca nu este intrebat. Ce este dificil pentru el acasa? Ca uneori nu are voie decat anumite ore pe internet si nu ii plac regulile si regulamentele. Ce este foarte dificil pentru el afara? Sa nu fie in compania unor copii de varsta apropiata cu el cu care sa impartaseasca aceleasi valori si sa comunice.

Ce refuza sa faca la scoala? Uneori refuza sa mearga la scoala pentru ca nu iubeste scoala. Ce refuza sa faca acasa? Refuza sa nu fie lasat liber. Ce refuza sa faca afara? Refuza sa plimbe cainele.

Cel mai important este sa evitam asocierea copilului cu un numar, cum ar fii o nota luata la scoala care ajunge sa il defineasca. Copilul trebuie privit ca pe un tot unitar, sa apreciem ceea ce ii place sa faca si face bine, sa il incurajam in tot ce intreprinde, indiferent ca e legat de scoala sau de alte activitati.

Pentru a creste copii echilibrati, ei au nevoie de timp pentru ei

Dupa teoria lui Howard Gardner, nascut in 1943, profesor de psihologie la Universitatea Harvard, nu exista o ierarhie a inteligentelor si exista mai multe componente care predomina la o persoana decat cele doua pe care se bazeaza sistemul scolar si societatea in care traim. Nu putem asocia inteligenta unui copil cu lipsa:

• unei gandiri logice sau matematice pentru ca nu toti putem jongla cu cifrele si cu calculele
• unei gandiri care te ajuta sa te exprimi usor folosind cuvintele si care mai este numita inteligenta verbala sau ligvistica.

Un copil care nu exceleaza in aceste doua tipuri de inteligenta si care este definit prin esenta in functie de acestea doua la scoala si in societate, va fi considerat cu siguranta ca are lipsuri. Dar de ce sa nu vedem ca, desi la matematica sau romana nu este fruntas, are o capacitate de a interactiona cu ceilalti, stie sa lucreze in echipa, adica dispune de o inteligenta interpersonala?

Pana sa invatam cum sa le dezvoltam celor mici propriile talente, haideti sa vedem mai intai cum le identificam si ce note putem da propiilor copii in functie de anumite capacitati care ne pot prezenta o imagine a unei comori, o valoare adaugata in viata mai importanta decat reusita scolara.

1. Inteligenta muzicala/ritmica

Este copilul tau sensibil la sunete, poate reda cu usurinta melodii?

2. Inteligenta corporala/kinestezica

Este copilul tau indemanatic la activitati practice?

3. Inteligenta vizuala/spatiala

Stie copilul tau sa se orienteze in spatiu, poate crea imagini, este sensibil la culori si la armonia vizuala?

4. Inteligenta interpersonala

Copilul tau este empatic, intelege sentimentele si emotiile, stie sa lucreze in echipa si sa interactioneze cu ceilalti?

5. Inteligenta intrapersonala

Copilul tau se analizeaza, isi propune obiective realizabile, nu il doboara greselile, ci le considera benefice pentru a evolua?

6. Inteligenta naturalista

Ii place poate sa exploreze fenomenele naturii, sa studieze despre mediul inconjurator si sa organizeze elemente.

Am lasat la urma inteligenta matematica si pe cea ligvistica pentru ca in sistemul nostru educational, parintii si profesorii au ca singura preocupare reusita copiilor lor prin prisma acestor reguli precise si chiar impuse. Reusita scolara devine cea mai importanta unealta de a ne stresa copiii si suntem capabili sa ii obligam sa isi neglijeze talentele pentru ca nu corespund cu ceea ce au nevoie la scoala.

De exemplu, daca copilul tau are rezultate foarte bune la tenis, dar intampina greutati la scoala, esti in stare ca parinte sa ii oferi ocazia sa se dezvolte si mai mult la tenis? Sau tinzi sa ii schimbi programul inspre a aloca mai mult timp exercitiilor la matematica in schimbul unor mai putine ore de tenis? Nu exista copil care sa nu fie facut pentru matematica, ci doar sunt anumite componente la care copilul tau este mai in urma din anumite motive. Nu renunta la activitatile care il motiveaza cu adevarat si incearca sa nu pui o eticheta pe copilul tau pentru faptul ca stagneaza la matematica. Cu putin ajutor si incurajare, va putea sa fie bun si la scoala. Evita insa metoda clasica de invatare. A lucra mai mult la matematica se va dovedi ineficient daca nu o faci apeland la avantajele personalitatii sale. Daca stii ca are o inteligenta interpersonala, de ce nu inviti cativa colegi la tine acasa sa isi faca temele impreuna? Daca are o inteligenta vizuala, pune-l sa deseneze ce a inteles. De exemplu, copilului meu ii plac benzile desenate. Am descoperit ca atunci cand il pun sa transpuna ceea ce a citit intr-o poveste desenata i se pare foarte amuzant.

Pentru a creste copii echilibrati, ei au nevoie cel mai mult de timp pentru ei. Fara teme, fara activitati, timp pe care sa il foloseasca dupa bunul plac. Noua parintilor ne place sa organizam agendele copiilor, pentru a-i tine ocupati mai mereu, uneori prea mult. Acest lucru nu ii lasa copilului posibilitatea de a sti ce ii place cu adevarat sa faca. Copilul meu viseaza sa deseneze benzi animate si atunci cand prinde un moment liber, umple jurnale cu benzi desenate si povesti. Acela este momentul lui creativ. Atunci isi dezvolta imaginatia. Si asta este tot ce conteaza pentru el. Cand un copil este lasat sa isi dezvolte inteligenta preferentiala, se va simti valorizat si va simti incredere care, in timp, il va ajuta pentru a dezvolta si alte abilitati. Aici trebuie lucrat. La cresterea stimei de sine. Cu cat este mai mult incurajat in ceea ce face si in ceea ce gandeste, cu atat respectul de sine este mai sus. Iar intre stima de sine si reusita scolara este o legatura foarte stransa. Deci, observa si fructifica ce il stimuleaza.

Articole din această categorie